Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. créature, lat. creatura)
1. fiinţă umană, făptură; (peior.) individ.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (eng. creatural)
1. despre sau în legătură cu o creatură.
2. legat de natura unei creaturi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (eng. creatural)
1. despre sau în legătură cu o creatură.
2. legat de natura unei creaturi.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (din om + maimuță)
1. creatură hibridă, având o jumătate umană și o jumătate animală (de maimuță), reprezentând în literatură o legătură de tranziție între animalitate și umanitate.
2. om cu un comportament animalic, ca de maimuță.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. reptilien)
1. (science-fiction) creatură extraterestră bipedă rău intenționată, capabilă să se deghizeze în ființă umană.