Rezultate principale (Cromatism;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chromatisme)
1. proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite.
3. structură melodică în care predomină intervale cromatice.
Rezultate secundare (Cromatism;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromatisme)
1. proprietate a unui sistem optic de a fi acromatic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allochromatisme)
1. proprietate a unor minerale de a prezenta culori diferite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idiochromatisme)
1. proprietate a unor minerale de a avea culoare proprie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métachromatisme)
1. schimbare de culoare a blănii unor animale, a penajului etc., datorită unor influenţe diverse.
2. proprietate a unor elemente histologice de a reacţiona diferit la coloranţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. orthocromatisme)
1. caracteristică a emulsiilor şi materialelor fotografice de a fi ortocromatice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (policromat + -ism)
1. policromie.
2. teorie care afirmă existenţa în analizatorul optic a mai mult de trei elemente sensibile la tonuri cromatice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allochromatique)
1. care prezintă alocromatism.
2. (despre cristale) a cărui culoare se datorează în principal infiltrării unor produse străine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. idiochromatique)
1. care prezintă idiocromatism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. polychromie)
1. calitatea de a fi policrom; policromatism.
2. procedeu de pictură, de decoraţie picturală, de imprimare etc. în mai multe culori.
3. lucrare tipografică executată prin acest procedeu.