Dictionar

abstinent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abstinent, lat. abstinens)

1. (cel) care practică abstinența.
2. (cel) care se abține înfrângându-și o plăcere.
3. cumpătat, lipsit de lăcomie.
 

auster, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. austere, lat. austerus)

1. (despre oameni, atitudini) sobru, aspru, sever; cumpătat.
2. lipsit de podoabe (inutile).
 

econom, -oamă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. économe)

1. adj. care păstrează, care face economii.
2. cumpătat.
3. s. m. f. (în trecut) îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri.
 
 
 

integru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. intègre, lat. integer)

1. cinstit, virtuos, cumpătat, onest; incoruptibil.