Dictionar

Rezultate secundare (Curățel,):

Curatelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. curatelle, lat. curatela)

1. instituţie juridică pentru ocrotirea intereselor şi administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate.


Curator

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. curateur, lat. curator)

1. persoană care exercită atribuţiile stabilite printr-o curatelă.

2. cel care lichidează o firmă falimentară.

3. administrator al unei case memoriale.

4. (var.) (înv.) curatore, (pop.) coratăr.