Dictionar

curara

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. curare)

1. otravă vegetală cu acțiune paralizantă, folosită ca anestezic și în numeroase curarizante de sinteză.
 

curariza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. curariser)

1. a administra curara în scop experimental (la animale) sau ca tratament (la oameni).