Dictionar

deda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. dedere)

1. refl. a se deprinde, a se familiariza (cu), a se acomoda.
2. a se consacra, a se dedica.
3. a se nărăvi.
 

dedal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dédale)

1. labirint.
2. (fig.) încurcătură, învălmășeală.
 

dedalian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dédaléen)

1. construit de Dedal.
2. complicat, inextricabil.
 

dedalian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dédaléen)

1. construit de Dedal.
2. complicat, inextricabil.
 

luxură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. luxure, lat. luxuria)

1. viciu al celor care se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscență.
 

preta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prêter)

1. a se deda; a consimți la ceva incorect, nelegat, reprobabil.
2. a se potrivi la...
 

sibarit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sybarite, lat. sybarita, locuitor din Sybaris)

1. (cel) care se dedă unei vieți de lux și desfrâu.
 
 

luxuriozitate

Parte de vorbire:  s.f. sg.  
Etimologie: (luxură)

1. viciu al celor ce se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrânare, luxură.