Rezultate secundare (Delicat,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délicat, lat. delicatus)
1. (despre aspectul unor fiinţe sau lucruri) gingaş, fin, graţios.
3. (despre mâncăruri) de bună calitate, bun la gust.
4. (despre culori) discret, pal, estompat.
5. ales, distins; (fig.) atent, prevenitor.
6. (despre situaţii) în care trebuie acţionat cu prudenţă, cu rezervă; dificil, greu de rezolvat.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT gracilis; gracilientus; lepidus; tenuis
2. FR grêle; fluent; gracile; mince; ténu
3. EN slender; thin; concinnous; neat
4. DE schlank; zierlich; fein; dünn; mager
5. RU стройный; тонкий; изящный
6. HU törékeny; finom, vékony; karcsú
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Delikatesse)
1. alimente fine, prăjituri, specialităţi culinare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. delicatezza, fr. délicatesse)
1. însuşire a ceea ce este delicat; fineţe, gingăşie.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. delicato)
1. (muz.) delicat, simţit, fin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indélicat)
1. lipsit de delicateţe, nedelicat; grosolan, mojic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aspérité, lat. asperitas)
1. însuşirea de a fi aspru la pipăit, zgrunţuros; partea zgrunţuroasă a unei suprafeţe.
2. (fig.) asprime, lipsă de delicateţe, de supleţe.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. brutal, lat. brutalis)
1. (şi adv.) nedelicat, dur, violent; grosolan.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (compromite + -ător)
1. care (poate) compromite pe cineva.
2. care pune sau poate pune pe cineva într-o situație delicată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. delicatezza, fr. délicatesse)
1. însuşire a ceea ce este delicat; fineţe, gingăşie.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. delicato)
1. (muz.) delicat, simţit, fin.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. dolce)