Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. demoda)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. démodé)
1. care nu mai este la modă; învechit, perimat.
Parte de vorbire: s.n. (franțuzism)
Origine: (fr. bric-à-brac)
1. mulțimea obiectelor de mică valoare și de proveniență variată, prezentate în cea mai mare dezordine; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate; (prin metonimie) magazin de vechituri.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désuet, lat. desuetus)
1. căzut în desuetudine, care nu mai corespunde spiritului vremii; învechit, perimat; demodat.
Parte de vorbire: adj. inv.
Origine: (fr. rococo)
1. stil ~ (și s. n.) = stil de ornamentație în arhitectură și arta decorativă din sec. XVIII, de origine franceză, care urmează barocului, printr-o deosebită bogăție a decorului, prin tendința spre asimetrie și spre complicare a planurilor arhitectonice, printr-o cromatică bogată etc.
2. (p. ext.) demodat și puțin ridicol.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vétuste, lat. vetustus)
1. vechi; învechit, perimat, demodat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. demoda)
1. încetare a faptului de a fi la modă.
2. demodat, învechire, ieșire din uz.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. mucegăi)
1. acoperit sau pătruns de mucegai; muced.
3. (prin ext.) plin de igrasie.
4. (var.) (reg.) mucegăiat, (reg.) mucigăit.