Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. denunța)
1. acțiunea de a denunța și rezultatul ei.
2. desfacere a unui contract sau a unui tratat prin voința unilaterală a uneia dintre părți.
3. denunț.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. délation, lat. delatio)
Parte de vorbire: s.
Origine: (denunţa)
1. semnalarea către o autoritate a comiterii unei infracţiuni; denunţare, delaţiune.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ratification)
1. acțiunea de a ratifica și rezultatul ei; ratificare.
2. confirmare, în formă autentică, de către o autoritate competentă a convențiilor, a tratatelor etc., pentru a le da valabilitate; documentul legal al acestei confirmări.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. demasca)
1. acțiunea de a (se) demasca și rezultatul ei; dezvăluire, dare în vileag.
2. (pol.) denunțare.
Parte de vorbire: s.f. (ieșit din uz)
Origine: (donosi + -enie)
1. acțiunea de a denunța; denunțare, (fig.) turnare.