Dictionar

Rezultate secundare (Departe,):

Abductor

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. abducteur, lat. abductor)

1. (muşchi) care produce sau permite abducţia.

2. I. califică un mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului.

3. II. mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.


Aberanță

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aberrance)

1. caracteristică a unei mărimi care se îndepărtează cu mult de la valoarea nominală; aberaţie.

2. (în limbajul uzual) aberaţie, anomalie.


Aberativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aberratif)

1. care ţine de aberaţie.

2. (livr.) care este departe de adevăr, normalitate sau corectitudine.


Abnorm, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. abnorm; lat. abonormis, ab- „de la, departe” +‎ norma „standard” + -is)

1. care se depărtează sau deviază de la o regulă sau un standard fixat; anormal, neobişnuit.

2. (antonime) normal, obişnuit.


Aditivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. additivité)

1. proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții și așa mai departe de a fi aditivă.


Anahoret, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anachorète, lat. anachoreta)

1. religios care duce, retras în singurătate, o viață de sobrietate și contemplare; eremit, pustnic, sihastru; (antonim) cenobit.

2. (prin ext.) om care trăiește departe de societate, ducând o viață austeră și virtuoasă.