OK
X
deplânge
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. déplorer)
1.
a
plânge,
a
jeli,
a
compătimi
(pe
cineva
sau
ceva);
a
deplora.
deplora
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. déplorer, lat. deplorare)
1.
a
manifesta
durere,
compasiune;
a
judeca
ceva
cu
milă
și
compasiune;
a
deplânge.
lamentație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. lamentation, lat. lamentatio)
1.
acțiunea
de
a
se
lamenta
și
rezultatul
ei;
lamentare.
2.
plângere
puternică
și
prelungită,
uneori
de
natură
religioasă
și
rituală,
prin
care
se
deplânge
o
nenorocire
publică
sau
personală.
3.
(prin
ext.)
plângere
lungă
amară
și
vie
care
exprimă
ciudă,
regret,
recriminare
etc.
4.
(prin
analogie)
plâns,
zgomot
plângăcios
(emis
de
un
animal
sau
de
un
lucru).
5.
(var.
înv.)
lamentațiune,
lamentăcie.
godi
Parte de vorbire:
vb. (regional)
Etimologie: (godie)
1.
(tr.)
a
cânta
miresei
cântece
de
rămas
bun;
(prin
ext.)
a
deplânge
mireasa.
2.
(intr.)
(despre
mireasă)
a
se
tângui,
a
se
văita.
3.
(var.)
(reg.)
a
gogi.