Dictionar

 

desena

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dessiner)

1. tr. a face un desen.
2. refl. a apărea, a se contura, a se profila.
 
 
 

desenator, -oare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. déssinateur)

1. cel care desenează (ceva); specialist în desen (artistic sau tehnic).
 

desenatură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (desena + -/t/ură)

1. proiectarea și crearea de mostre și desene noi pentru țesătorie.
 
 

abțibild

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafață netedă.
2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii.
 

acvaforte

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. acquaforte)

1. procedeu de reproducere a unui desen după un clișeu gravat cu acid azotic pe o placă de cupru.
2. gravura obținută.
 
 

aerograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. áerographe)

1. pulverizator cu care se stropesc culori lichide peste un desen, o zugrăveală etc.
 

afișist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. affichiste)

1. artist care creează afișe publicitare.
2. desenator specializat în realizarea de afișe publicitare.