Rezultate secundare (Destăinui,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confesser)
1. refl. a se destăinui, a se spovedi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. confession, lat. confessio)
1. mărturisire, destăinuire a unor gânduri, fapte sau sentimente intime.
2. scriere literară care cuprinde mărturisirea unor gânduri şi sentimente legate de viaţa intimă a autorului.
3. religie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confier)
1. tr. a încredinţa cuiva un secret, o taină.
2. refl. a se încrede în cineva; a se destăinui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. confidence, lat. confidentia)
1. încredinţare a unei taine, a unui gând intim; destăinuire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indiscret, lat. indiscretus)
1. care destăinuie fapte secrete.
2. care se amestecă în mod nedelicat în secretele cuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indiscrétion, lat. indiscretio)
1. destăinuire a unor secrete încredinţate de către cineva; lipsă de măsură în vorbă.