Dictionar

Rezultate secundare (Deteriorat,):

Deteriorație

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (fr. détérioration, lat. deterioratio)

1. acțiunea de a (se) deteriora și rezultatul ei; stricare, uzare; deteriorare.

2. (var.) (înv.) deteriorațiune, (înv.) deteriorățiune.


Alterabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. altérable)

1. care se poate altera ușor; care poate fi alterat, schimbat în rău, deteriorat.

2. (antonime) inalterabil, nealterabil.


Renovație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rénovation)

1. acțiunea de a renova și rezultatul ei; renovare.

2. procesul de reconstituire sau de îmbunătățire a structurilor sparte, deteriorate sau învechite.

3. înlocuirea pieselor sau elementelor, uzate sau nu, într-o mașină sau echipament industrial, în general pentru îmbunătățirea performanței.

4. (fig.) înnoire, schimbare.

5. (var.) renovațiune.


Repica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. repiquer)

1. a replanta.

2. a reface un pavaj prin înlocuirea pietrelor deteriorate.


Extenuare; epuizare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT exhaustatio

2. FR épuisement; exténuation

3. EN prostration; exhaustio; loss of strength; deterioration

4. DE Kräfteverfall; Eschöpfung; Entkräftung

5. RU обезсиление; истощение; рaспaд сил

6. HU kimerülés, kimerültség; elfogyás, kifogyás


Jupuit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. jupui)

1. (despre corp ori despre părți ale corpului) cu pielea luată; belit.

2. (despre piele) luat, tras de pe corp; descuamat; julit.

3. (despre arbori) curățat de coajă; cojit.

4. (despre lucruri) deteriorat, ros, uzat.

5. (despre pereți, tencuială) coșcovit.

6. (figurat; despre oameni) jefuit.

7. (regional; despre cai) bătrân și slab.

8. (Transilvania) lovit.

9. (var.) jupit, jupoiat, jupoit, jupuiat.


Vandalizat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. vandaliza)

1. (despre opere de artă, edificii publice etc.) distrus sau deteriorat în mod deliberat de persoane ignorante și necivilizate.