Rezultate secundare (Dezagreabil,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désagréable)
1. care nu este agreabil, care provoacă neplăcere; neplăcut, supărător.
2. care nu este considerat demn de a fi agreat; antipatic, nesuferit.
3. care nu oferă nicio plăcere simțurilor sau gustului.
4. (despre oameni și manifestările lor) care nu are un fizic atrăgător.
5. (despre oameni și manifestările lor) care șochează; strident.
6. (despre oameni) care este lipsit de amabilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accort)
1. plin de civilitate, politicos; simpatic, amabil.
2. (antonime) dezagreabil, inabordabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aimable, lat. amabilis)
1. care este vrednic de a fi iubit.
2. care se comportă socialmente corect cu ceilalți, care dă dovadă de politețe și bunătate; prietenos, binevoitor; politicos, sociabil.
3. (antonime) neamabil, dezagreabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. catastrophique)
1. care provoacă sau poate provoca un dezastru, o catastrofă; catastrofal.
2. care are efecte comparabile cu cele ale unei catastrofe; catastrofal.
3. (fig.) care are efecte foarte grave; foarte dezagreabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dysacousie)
1. (med.) dificultate a auzului; stare în care un sunet sau zgomot, chiar puțin intens, produce o senzație dezagreabilă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. disgrazioso, fr. disgracieux)
1. lipsit de graţie, de farmec; care are ceva urât, dezagreabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inharmonieux)
1. care nu are armonie; nearmonios.
2. care nu este armonios, care este neplăcut pentru ureche; dezagreabil urechii.
3. care este lipsit de armonie, proporție sau frumusețe; dezagreabil ochiului.