OK
X
dezvăț
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (dezvăța)
1.
faptul
de
a
(se)
dezvăța;
dezvățare.
2.
pierdere
a
unei
deprinderi;
debarasare
de
o
obișnuință;
dezobișnuire.
3.
(var.)
(înv.)
desvăț.
4.
(antonim)
învăț.
denicotiniza
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. dénicotiniser)
1.
a
înlătura,
parțial
sau
total,
nicotina
din
tutun,
pentru
a-l
face
mai
puțin
dăunător.
2.
a
dezvăța
de
fumat.
3.
(anton.)
a
nicotiniza.
denicotinizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. denicotiniza)
1.
reducere
a
conținutului
de
nicotină
din
tutun
sau
țigări;
denicotinizat.
2.
acțiunea
de
a
dezvăța
de
fumat.
deznărăvi
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (dez- + nărăvi)
1.
a
se
dezvăța
de
un
nărav.
dezvăț
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (dezvăța)
1.
faptul
de
a
(se)
dezvăța;
dezvățare.
2.
pierdere
a
unei
deprinderi;
debarasare
de
o
obișnuință;
dezobișnuire.
3.
(var.)
(înv.)
desvăț.
4.
(antonim)
învăț.