Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. arundiform)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caudiforme)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cuspidiforme)
1. în formă de vârf rigid și ascuțit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. difforme, lat. difformis)
1. care nu are forma, figura sau proporţiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. difformité, lat. difformitas)
1. abatere de la aspectul şi proporţiile normale; viciu de conformaţie; defect. (p. ext.) urâţenie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pédiforme)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amélie)
1. (med.) diformitate congenitală constând în absența celor patru membre.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. ankylodactylia)
1. diformitate prin sudura patologică a degetelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (amer. angulation)
1. însușirea de a fi angulos, cu unul sau mai multe unghiuri.
2. (ortopedie) termen folosit pentru a descrie prezența diformității angulare la un os fracturat.
3. măsurarea precisă a unghiurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachyrachie)
1. diformitate prin coloană vertebrală anormal de scurtă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cordé, lat. cordatus)
1. în formă de inimă; cordiform.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cryptopodie)
1. diformitate congenitală în care piciorul, rudimentar, este ascuns în celelalte organe dezvoltate normal.
2. diformitate în umflarea considerabilă a feţei dorsale a piciorului.