Rezultate secundare (Dorinţă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambition, lat. ambitio)
1. aspiraţie, dorinţă puternică de onoruri, de parvenire.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. ambitionner)
1. tr. a trezi ambiţia, dorinţa de a face ceva.
2. refl. a fi stăpânit de ambiţie; a se încăpăţâna.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appétence, lat. appetentia)
1. înclinaţie către ceva; dorinţă, poftă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. appétit)
1. dorință nestăpânită de a satisface o senzație de foame; poftă de mâncare; apetiție.
2. (prin analogie) dorința de a satisface o nevoie; orice fel de poftă.
3. ~ sexual = dorință de a-și satisface pornirile sexuale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appétition, lat. appetitio)
1. dorinţă, râvnă; tendinţă de a satisface o nevoie.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. a piacere)
1. (muz.) după plac, după dorinţă.