Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. dress)
1. ciorapi cu chiloţi; ciorap-pantalon.
2. (sport, balet) echipament (pe corp).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dresser)
1. a învăţa, a deprinde un animal să execute la comandă anumite figuri şi mişcări.
2. (fig.; peior.) a obişnui pe cineva să se poarte într-un anumit fel în diferite ocazii.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dresser)
1. a întocmi un proces-verbal, un act oficial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dressage)
1. dresare a unui animal, dresură.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. dresseur)
1. persoană care se ocupă cu dresarea animalelor; domptor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. dressing)
1. încăpere mică pentru haine; vestiar.
2. sos rece pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Dressur)
1. acțiunea de a dresa; dresaj, dresare.
2. faptul de a obișnui un animal cu anumite comportamente.
3. număr într-un spectacol de circ realizat cu animale dresate.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accoster)
1. intr. a manevra o navă, cu bordul la chei sau la o altă navă; a aborda.
2. tr. (fig.) a opri pe cineva şi a i se adresa.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acroamatique)
1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.
2. care se adresează numai inițiaților; rezervat iniţiaţilor, secret.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adresser)
1. tr. a trimite direct o scrisoare, o cerere.
2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare).
3. refl. a-şi îndrepta cuvântul către cineva; a face apel la.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (adresabil + -itate)
1. grad de solicitare.
2. calitatea de a se adresa unei mase largi.
3. caracterul a ceea ce poate fi adresat.
4. (marketing) capacitatea de a ajunge la un individ sau grup specific în timpul unei campanii.
5. (informatică) capacitatea de adresare a unui banc de memorie.
Parte de vorbire: s.m.f. (înv.)
Origine: (germ. Adressant)
1. persoană căreia îi este adresată o scrisoare sau un colet și al cărei nume se află indicat pe adresă; destinatar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agami)
1. pasăre amazoniană, cât un fazan, care poate fi dresată şi dă alarma prin strigătul său.