Dictionar

Rezultate principale (Eben):

Eben

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ébène, lat. ebenus)

1. lemn furnizat în special de abanos, cunoscut pentru duritatea, luciul și culoarea sa neagră și folosit în principal la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative; abanos.

2. (bot.) ~ verde = lemn de culoare neagră omogenă sau cu nervuri gri, ce se obține din specia Diospyros crassifolia; abanos din Africa.


Rezultate secundare (Eben):

Ebenacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ébénacées)

1. familie de plante dicotiledonate gamopetale exotice, cu arbori şi arbuşti, ca ebenul.


Ebenin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ébénin)

1. care este de culoarea ebenului; negru ca abanosul; asemănător abanosului.


Ebenist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. ébéniste)

1. tâmplar specializat în placarea mobilei.

2. persoană care face mobilier din abanos sau lemn prețios; (prin ext.) tâmplar de mobilă fină.

3. persoană care confecționează sau vinde obiecte din lemn de abanos.


Ebenisterie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ébénisterie)

1. arta ebenistului; ebenistică.


Ebenistică

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (eben + -istică)

1. arta de a transforma lemnul, mai mult sau mai puțin prețios, în mobilier funcțional sau decorativ; tâmplărie de mare finețe; ebenisterie.


Ebenit

Parte de vorbire: s.
Origine: (n. com.)

1. material plastic obţinut din leşiile care rămân de la prepararea celulozei.


Abietin

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abiétine)

1. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă şi alcool; coniferină.

2. substanță rășinoasă, extrasă din terebentina de Strasbourg sau balsamul de Canada, capabilă se cristalizeze.


Canonicat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. canonicat, germ. Kanonikat)

1. demnitatea (și beneficiile sau prebendele) de canonic.


Colofoniu

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kolophonium, ngr. kolofonion)

1. substanţă răşinoasă prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacâz.


Copai

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. copahu)

1. substanţă extrasă din capaier, conţinând terebentină, folosit în medicină.


Ebenacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ébénacées)

1. familie de plante dicotiledonate gamopetale exotice, cu arbori şi arbuşti, ca ebenul.


Ebenin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ébénin)

1. care este de culoarea ebenului; negru ca abanosul; asemănător abanosului.