Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. economisi)
1. faptul de a economisi.
2. folosire rațională a mijloacelor bănești sau materiale; economizare.
3. reducere a consumului (sau a cheltuielilor); economizare.
4. agonisire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (economic + -itate, cf. fr. économicité)
1. caracter economic, respectarea principiilor științei și doctrinei economice.
2. eficacitate din punct de vedere economic; economisire; grad de economie, rentabilitate.
3. succesul economic obținut prin cea mai bună combinație a costurilor și a randamentelor.
4. utilizarea parcimonioasă și economicoasă a resurselor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. peculium)
1. sumă de bani economisită de un sclav sau de un soldat roman, pe care acesta o primea la eliberare; gratificaţie acordată unui sclav roman de către stăpânul său.
2. economie realizată în folosul unui copil minor de către tutorele său, până la emancipare.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (sclipui + -eală)
1. dobândire (a averii, a banilor) prin muncă; agonisire.
2. reducere a consumului (sau a cheltuielilor); economisire.
3. (expr.) cu ~ = în mod chibzuit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. agonisi)
2. dobândire (a averii, a banilor) prin muncă; agonisie, agonisit.
3. economisire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. economisi)
1. faptul de a economisi.
2. folosire rațională a mijloacelor bănești sau materiale; economizare.
3. reducere a consumului (sau a cheltuielilor); economizare.
4. agonisire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. sclipui)
1. (reg.) faptul de a sclipui; agonisire, economisire, chivernisire.
2. (înv.) boltire, arcuire (în construcții).
3. lumină puțin intensă (și intermitentă), ca o scânteie; sclipire.