Rezultate principale (Educa,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. éduquer, lat. educare)
1. a creşte, a forma pe cineva prin educaţie.
Rezultate secundare (Educa,):
Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (auto- + educa)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éducable)
1. care poate fi educat; care are vârsta sau capacitatea necesară pentru a fi educat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éducabilité)
1. posibilitatea de a fi educat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. educa)
1. care a primit educație; manierat; politicos; civilizat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éducation, lat. educatio)
1. activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice; totalitatea acestei acțiuni.
2. (p. ext.) culturalizare, ridicare metodică a nivelului ideologic, cultural, profesional; faptul de a dezvolta facultățile morale, intelectuale și fizice ale unui om, ale unui popor etc.
3. bună creștere, bună cuviință.
4. educație fizică = dezvoltare armonioasă a fizicului prin exerciții gimnastice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. educational, fr. éducationnel)
1. referitor la educaţie în general, la învăţământul care urmăreşte dezvoltarea capacităţilor şi formarea aptitudinilor; care ţine de ştiinţa educaţiei; educativ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acampsie, cf. gr. a „fără” + kamptein „a îndoi”)
1. (med.) rigiditate anormală a unei articulații, reducând sau împiedicând total flexiunea acesteia.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. agoge „conducere, transportare”)
1. „conducere, îndrumare, orientare, educare”.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. amender)
1. a modifica în vederea îmbunătățirii.
2. a corecta un proiect de lege sau o propunere legislativă, în timpul dezbaterilor parlamentare, în vederea îmbunătățirii acestuia; a îmbunătăţi prin amendamente (o lege).
3. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanţe.
4. (jur.) a modifica, a îmbunătăţi condiţia unei persoane prin reeducare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. analphabétisme)
1. incapacitatea sau dificultatea de a citi, scrie, înțelege un text/propoziție și număra, cel mai adesea din cauza lipsei de educație; neștiință de carte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (andr- + -agogie)
1. ştiinţa şi practica educaţiei adulţilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiangineux)
1. (medicament) capabil să reducă frecvenţa, intensitatea crizelor anginoase.