Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. effervescent, lat. effervescens)
1. (despre lichide) care dezvoltă cu putere gaze în timpul unei reacţii chimice.
2. (fig.) agitat, frământat, clocotitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. effervescence)
1. degajare activă, puternică de gaz în masa unui lichid, în cursul unei reacţii chimice.
2. (fig.) agitaţie, frământare, fierbere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combustion, lat. combustio)
1. ardere.
2. (fig.) efervescenţă, tumult.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. défervescence)
1. diminuare sau dispariţie a febrei, anunţând convalescenţa.
2. diminuare a efervescenţei într-o reacţie chimică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ébullition, lat. ebullitio)
1. fierbere.
2. (fig.) agitaţie, efervescenţă.