Dictionar

Rezultate secundare (Egoist):

Egoist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. égoïste)

1. (om) dominat de egoism.

2. (cel) care este ocupat doar de propriul interes, care se gândește doar la sine.

3. I. care apare în principal sau în întregime din preocuparea pentru sine.

4. II. cel care pune în practică egoismul.

5. (antonim) altruist.


Egoistic, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (egoist + -ic)

1. determinat de egoism, care denotă egoism; egoist.

2. (antonim) altruist.


Altruist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. altruiste)

1. (cel) care manifestă altruism.

2. I. care se referă la altruism.

3. (antonime) egocentric, egoist.


Caritabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. charitable)

1. care dovadă de caritate; care ajută, care de bunăvoie; milos, generos.

2. care este inspirat de caritate față de aproapele său; care își are izvorul în caritate; caritativ.

3. (antonime) egoist, inuman, neomenos, nemilos.


Egolatru, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (ego- + -latru)

1. I. stăpânit de egolatrie; egoist, egotist.

2. II. persoană care se adoră.


Individualist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. individualiste)

1. (adept) al individualismului.

2. (cel) care se izolează de interesele, de preocupările colective; (prin ext.) egoist.

3. I. care se referă la individualism, care aparține individualismului.

4. care recunoaște preeminența individului asupra grupului, comunității, societății.

5. al cărui comportament manifestă individualism; care își exprimă independența, originalitatea sa proprie etc.

6. (antonime) altruist, colectivist.


Meschin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mesquin)

1. preocupat de interese personale mărunte; mic la suflet, egoist; josnic, murdar.

2. mic, neînsemnat; lipsit de valoare, modest.


Sublima

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. sublimer, lat. sublimare)

1. intr. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori.

2. a curăța de orice amestec impur sau străin.

3. (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale.

4. refl., tr., intr. a (se) transpune pe un plan superior, în sentimente superioare.

5. (fig.) a (se) purifica, a se rafina.