elocuțiune
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. élocution, lat. elocutio)
Etimologie: (fr. élocution, lat. elocutio)
1. fel de exprimare a ideilor, a gândurilor.
2. alegerea și dispunerea cuvintelor într-un discurs.
3. parte a retoricii care tratează problemele de stil.