Dictionar

Rezultate principale (Escamota):

Escamota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. escamoter)

1. a face dispară ceva pe nesimţite.

2. (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica.

3. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului.


Rezultate secundare (Escamota):

Escamotabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. escamotable)

1. care poate fi escamotat.


Escamotaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. escamotage)

1. escamotare.

2. acrobaţie nautică cu caiacul, într-o întoarcere cu ambarcaţia şi o revenire.


Escamotat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (escamota)

1. care a fost făcut dispară printr-o manevră pricepută; care a fost ascuns; care a fost luat pe furiș.

2. care a fost disimulat; care a fost falsificat.

3. (despre dificultăți) evitat cu abilitate printr-un subterfugiu.

4. (despre trenul de aterizare al unui avion) care a fost supus escamotării, retras în fuzelaj.


Escamotabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. escamotable)

1. care poate fi escamotat.


Escamotaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. escamotage)

1. escamotare.

2. acrobaţie nautică cu caiacul, într-o întoarcere cu ambarcaţia şi o revenire.


Pantalon

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. pantalon)

1. (pl.) obiect de îmbrăcăminte, care acoperă corpul de la brâu în jos.

2. parte a unui decor de teatru destinat a da perspectivă în deschiderea unei ferestre sau uși.

3. piesă care servește la bifurcarea unei conducte.

4. tub metalic protector în care se rotește axul elicei de la unele nave.

5. carenaj profilat care acoperă roata și jamba unui tren de aterizare neescamotabil.


Escamotat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (escamota)

1. care a fost făcut dispară printr-o manevră pricepută; care a fost ascuns; care a fost luat pe furiș.

2. care a fost disimulat; care a fost falsificat.

3. (despre dificultăți) evitat cu abilitate printr-un subterfugiu.

4. (despre trenul de aterizare al unui avion) care a fost supus escamotării, retras în fuzelaj.