Parte de vorbire: s.f.
Origine: (subestima)
1. faptul de a (se) subestima; subapreciere, subevaluare.
2. estimare inferioară nivelului real sau final.
3. (antonime) supraevaluare, supraestimare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acétomètre)
1. instrument pentru estimarea cantității de acid acetic din oțet; acetimetru.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. axia „evaluare, valoare”)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. estimatif)
1. care constituie o estimare; determinat prin estimare; estimatoriu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. estimatoire)
1. care vizează să estimeze ceva; care conține o estimare; estimativ.
2. care se referă la estimare, la actul de a estima, de a determina valoarea, prețul unui bun sau obiect; care se referă la faptul de a evalua un număr, o mărime, o calitate; estimativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. estimation, lat. aestimatio)
1. estimare.
2. teoria ~ţiilor = capitol al statisticii matematice care studiază estimaţiile.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. extrapolation)
1. deducere, generalizare plecând de la date parțiale.
2. extinderea faptelor observate printr-o ipoteză care merge în aceeași direcție.
3. (matematică) estimarea valorii unei funcții dincolo de limitele cunoscute.