Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. anathémiser, anathématiser, lat. anathemisare)
1. a arunca anatema asupra cuiva; a pronunța o excomunicare împotriva cuiva.
2. a blestema, a declara ca aparținând răului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. excommunicabilis)
1. care merită să fie excomunicat.
2. făcând excomunicarea posibilă sau adecvată.