Dictionar

Extremală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. extrémale)

1. (mat.) curbă care reprezintă soluţia unei probleme a calculului variaţional.


Apsitirie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. apsithyrie)

1. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur (pierderea completă a vocii).


Ariditate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aridité, lat. ariditas)

1. faptul de a fi arid; caracter arid, uscăciune extremă.

2. (fig.) caracterul dificil al unei sarcini abstracte.

3. (fig.) sterilitatea spiritului, incapacitate spirituală.

4. (antonime) fertilitate, umiditate.


Babelic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. babélique)

1. gigantic.

2. de o confuzie extremă.


Caşexie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cachexie, cf. gr. kakhexia „stare proastă”)

1. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism şi printr-o insuficienţă funcţională a unor organe.

2. condiție caracterizată prin slăbire extremă și afectare gravă a stării generale.

3. (var.) cachexie.


Comunism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. communisme)

1. formaţiune social-economică în dezvoltarea societăţii, caracterizată prin proprietatea de stat asupra tuturor mijloacelor de producţie şi prin regim totalitar de extremă stânga.

2. ideologia, teoria înfăptuirii orânduirii comuniste a unei false fericiri generale.

3. ~ utopic = ansamblul doctrinelor premarxiste privind o societate întemeiată pe desfiinţarea proprietăţii private şi pe egalitatea socială şi economică.

4. ~ ştiinţific = socialism ştiinţific.


Cortex

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cortex)

1. parte extremă a unor organe animale sau vegetale; scoarţă.

2. ~ (cerebral) = scoarţă cerebrală; ~ suprarenal = glandă corticosuprarenală.