Dictionar

 

fabricat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fabrica, germ. Fabrikat)

1. care a fost produs într-o fabrică, uzină etc.
2. (familiar) confecționat.
3. (figurat) inventat, născocit.
 

fabricație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fabrication, lat. fabricatio)

1. tehnica de a fabrica.
2. producția unei fabrici.
 

fabricator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. fabricateur, lat. fabricator)

1. (persoană) care fabrică ceva.
2. (persoană) care creează, inventează.
 

airbus

Parte de vorbire:  I. s.n., II. s. propriu  
Etimologie: (fr., engl. airbus)

1. I. avion cu reacție subsonic, mai ales unul cu corp larg; aerobuz.
2. (transport) aeronavă fabricată de compania Airbus.
3. II. companie europeană constructoare de avioane.
 

ambutisa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. emboutir)

1. a prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat plat din metal ori alt material.
 
 
 

atex

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (nume comercial)

1. material termo- și fonoizolant, fabricat din fibre de lemn.
 

azbestolit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asbestolite)

1. material de construcții pentru acoperișuri, ușor, rezistent și ignifug, fabricat din fibre de azbest.