Rezultate secundare (Familiar):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. familier, lat. familiaris)
1. care are un comportament liber și relaxat; prietenos.
2. care este binecunoscut, obișnuit cuiva; știut.
3. care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obișnuită; nepretențios, simplu.
4. care este folosit într-un cadru foarte intim, apropiat, neprotocolar.
5. (prin ext.) lipsit de respect; ireverențios.
7. (antonime) ceremonios, protocolar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (familiar + -ism)
1. îngăduinţă, familiaritate rău înţeleasă, prietenie neprincipială între membrii aceluiaşi colectiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. familiarité, lat. familiaritas)
1. comportare, atitudine familiară.
2. (pl.) vorbe, gesturi lipsite de respect, ireverenţioase.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. familiariser)
1. a (se) obişnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. argotique)
1. care aparține argoului; referitor la argou.
2. tipic unui mod aluziv, trivial sau familiar de a vorbi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. business)
1. (familiar) afaceri, comerț.
2. afacere dubioasă, necinstită.
3. activitate comercială, industrială sau profesională.
4. ocupația, munca sau meseria unei persoane.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. colloquial)
1. folosit în conversația obișnuită sau familiară; informal.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quotidien, lat. quotidianus)
1. adj. de fiecare zi, zilnic.
3. s. n. publicaţie cu apariţie zilnică; ziar.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. causerie)
1. conversație familiară, de obicei lungă; discuţie prietenoasă între mai multe persoane.
2. prezentare orală pe un ton de familiaritate și simplitate în fața unui public restrâns.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. dedere)
1. refl. a se deprinde, a se familiariza (cu), a se acomoda.
2. a se consacra, a se dedica.