Dictionar

 

anofel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anophèle, gr. anopheles)

1. țânțar ~ = țânțar a cărui femelă transmite microbul malariei.
 

felah

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fellah, ar. fallah)

1. muncitor agricol din Egipt și din alte țări arabe.
 

felație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. fellation)

1. excitare orală a penisului; practică sexuală în care penisul este lins și manevrat cu gura pentru obținerea stimulării.
 

feldmareșal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Feldmarschall)

1. cel mai înalt grad în armatele unor țări (Germania, Rusia, Anglia).
 

feldspat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Feldspat, fr. feldspath)

1. mineral din silicați de aluminiu, potasiu, sodiu sau calciu, în rocile eruptive.
 

feldspatizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. feldspathisation)

1. formare de feldspați prin acțiunea metamorfică a magmei eruptive asupra rocilor.
 
 
 
 
 

achiziție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acquisition, lat. acquisitio)

1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obținut.
2. cumpărare de produse (agroalimentare) și de materiale prin unități ale comerțului de stat sau cooperatist.
 

acroconidie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acroconidie)

1. conidie formată la vârful hifelor.