Rezultate secundare (Fermecător,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fermeca + -ător)
1. care place, farmecă, încântă.
2. (în basme și în superstiții) care face farmece, care vrăjește.
3. (substantivat) persoană care face vrăji; vrăjitor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adorable, lat. adorabilis)
1. vrednic de adorat; fermecător; admirabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. captivant)
1. care captivează; fascinant, fermecător; pasionant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délicieux, lat. deliciousus)
1. deosebit de gustos, savuros.
2. (fig.) fermecător, încântător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fascinant)
1. care fascinează; fermecător, captivant; fascinator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. féerique)
1. de feerie; minunat, încântător, fermecător, de vis.
Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. glamour)
1. șarm fermecător, farmec, seducție pe care o actriță de film sau o femeie drăguță o exercită prin atitudine, prin ținută