fermecător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fermeca + -ător)

1. care place, farmecă, încântă.
2. (în basme și în superstiții) care face farmece, care vrăjește.
3. (substantivat) persoană care face vrăji; vrăjitor.
4. (var.) (pop.) fărmăcător.

adorabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adorable, lat. adorabilis)

1. vrednic de adorat; fermecător; admirabil.

captiva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. captiver, lat. captivare)

1. a face captiv.
2. a preocupa intens, a absorbi; a fermeca, a cuceri (pe cineva).

captivant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. captivant)

1. care captivează; fascinant, fermecător; pasionant.

delicios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. délicieux, lat. deliciousus)

1. deosebit de gustos, savuros.
2. (fig.) fermecător, încântător.

fascina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fasciner, lat. fascinare)

1. a vrăji, a subjuga (pe cineva) cu privirea; a încânta.
2. a fermeca, a captiva.

fascinant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fascinant)

1. care fascinează; fermecător, captivant; fascinator.