Dictionar

feroce

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. féroce, lat. ferox, -cis)

1. inv. crud, sălbatic, bestial, nemilos.
 

bestial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bestial, lat. bestialis)

1. de bestie; animalic; feroce, crud, inuman.
 

bestie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it., lat. bestia)

1. animal sălbatic, fiară.
2. (fig.) om crud, feroce; brută.
 

canibal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cannibale, sp. canibal)

1. adj. (despre animale) care se hrănește cu indivizi din aceeași specie.
2. s. m. f. antropofag.
3. (fig.) om crud, feroce.
 

ferocitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. férocité, lat. ferocitas)

1. caracterul a ceea ce este feroce; cruzime, sălbăticie.
2. faptă crudă, sălbatică, violentă.
3. (antonim) blândețe.
 
 

hienă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyène, lat. hyaena)

1. mamifer carnivor din Africa și Asia, care se hrănește în special cu cadavre.
2. (fig.) om rău, feroce; om josnic.