adulație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. adulation, lat. adulatio)
Etimologie: (fr. adulation, lat. adulatio)
1. faptul de a adula; admirație fără margini, flatare excesivă; adulare.
2. (var.) adulațiune.
3. (antonime) detestare, disprețuire.