Dictionar

bagatelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bagatelle, it. bagatella)

1. lucru neimportant; fleac.
2. obiect de mică valoare.
3. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2).
 

ergota

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. ergoter)

1. a șicana, a sâcâi pentru fleacuri.
 

jucărie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (juca + -ărie)

1. obiect cu care se joacă copiii.
2. (fig.) persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; persoană fără voință; păpușă, marionetă.
3. (fig.) lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic.
4. ~ sexuală = obiect folosit pentru a obține plăcere sexuală.
5. (var.) giucărie.
 

nimicuros, -oasă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (învechit)  
Etimologie: (nimicuri + -os)

1. (persoană) care se ocupă de fleacuri, de nimicuri.
2. (om) care nu este bun de nimic; (om) de nimic.