Parte de vorbire: s.f.
Origine: (flecări + -eală)
1. (fam.) vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bavardage)
1. hiperactivitate verbală, lipsită de consistenţă în ce priveşte conţinutul de idei şi informaţii; flecăreală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commérage)
1. trăncăneală, flecăreală; bârfă, cancan.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. papotage)
1. conversație goală și inutilă; vorbărie nesemnificativă.
2. (fam.) trăncăneală, flecăreală, vorbe de clacă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (pălăvrăgi + -eală)
1. faptul de a pălăvrăgi; discuție despre lucruri lipsite de importanță; vorbă multă și fără rost; flecăreală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. verbiage)
1. abundenţă de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vorbă + -ărie)
1. vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.