Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flux, lat. fluxus)
1. creștere periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui.
2. (fig.) mare cantitate, revărsare, creștere, șuvoi, val.
3. (fiz.) curent, mișcare de particule.
4. ~ luminos = energie radiantă emisă de un izvor de lumină într-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forță care trec printr-un corp oarecare.
5. ~ tehnologic = succesiunea operațiilor într-un proces tehnologic.
6. ~ de informație = ansamblu de date, informații și decizii necesare desfășurării unei anumite operații sau activități; raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă.
7. ~ de capital = transformarea, circulația unor fonduri bănești dintr-o țară în alta, ca urmare a efectuării de operații de decontare, împrumuturi sau transformări de depozite bancare.
8. circulație continuă și uniformă a unui lichid (sânge, sevă).
9. pulbere folosită în sudura automată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. afflux, lat. affluxus)
1. deplasare a unui fluid în direcţia unui sistem de colectare.
3. acumulare a unui lichid într-o parte a corpului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. efflux)
1. mişcare, scurgere a unei mase de fluid către exterior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fluxant)
1. ulei special cu un bitum având punctul de topire înalt, mai puţin casant.
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (fluxiune + -ar, cf. fr. fluxionnaire)
1. (med.) care se referă la fluxiuni, care este supus fluxiunilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fluxion, lat. fluxio)
1. concentrare a sângelui sau a altor lichide în anumite ţesuturi din cauza unei inflamaţii.
2. ~ periodică = boală de ochi la cai.
3. (var.) (înv.) flucție, (înv.) fluscie, (înv.) fluxie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fluxmètre)
1. instrument pentru măsurarea fluxului magnetic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affluence, lat. affluentia)
1. acces al apei superficiale sau subterane într-un râu, lac ori mare.
2. mulţime de oameni; îmbulzeală, aflux.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amplidyne)
1. maşină electrică amplificatoare de curent continuu, cu flux magnetic transversal.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anidéation)
1. dispariţie totală a procesului gândirii, a fluxului ideativ.
2. absența sau suspendarea temporară a oricărui proces de gândire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avant-plage)
1. sector de plajă situat între limita atinsă de ape în timpul fluxului şi refluxului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bolomètre)
1. aparat foarte sensibil pentru determinarea intensităţii radiaţiilor electromagnetice.
2. instrument pentru măsurarea fluxurilor de radiaţii termice.
3. aparat cu care se măsoară strălucirea aparentă a stelelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bromomenorrhée)
1. (med.) miros anormal contractat de flux la sau înainte de ieșirea din uter; menstruaţie fetidă.