Dictionar

Rezultate secundare (Forțat,):

Forţat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (forţa)

1. făcut, impus cu forța, silit, nefiresc.

2. curs ~ (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș ~ = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal; aterizare = aterizare impusă de împrejurări nefavorabile.

3. făcut prin violență, printr-un efort deosebit.

4. (despre închizători, uși) deschis, spart cu forța.

5. (despre râs, gesturi etc.) silit, nenatural.


Aeraj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérage)

1. reînnoirea aerului într-un spațiu închis; ventilație forțată practicată în mine, galerii subterane etc.; aerare, aerisire.


Asimilator, -oare

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. assimilateur)

1. (cel) care asimilează.

2. care urmăreşte asimilarea forţată a unui grup social sau naţional a culturii etc..


Autarhie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autarchie)

1. politică de izolare a unui stat care îşi satisface nevoile economice prin propriile-i puteri.

2. regim economic în care un stat nu desfășoară sau desfășoară puține schimburi comerciale cu lumea exterioară, fie prin politică deliberată, fie forțat de circumstanțe (război, embargo etc.); economie închisă.

3. starea unei colectivități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.

4. (în şcoala cinicilor) independenţa indivizilor de toate convenţiile sociale, considerate ca străine naturii.

5. (var.) autarchie.


Baleiaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balayage)

1. explorare cu ajutorul unui fascicul electronic a suprafeţei ecranului unui tub catodic.

2. evacuare forţată cu ajutorul unui curent de aer sau al unui amestec carburant a gazelor arse din cilindrul unui motor cu ardere internă.


Barbota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. barboter)

1. (tehn.) a trece forţat un gaz sub formă de bule printr-un lichid.


Buccinator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. buccinateur, lat. buccinator)

1. muşchi al obrazului, cu rol în masticaţie şi în expulzarea forţată a aerului din plămâni.

2. nerv maxilar inferior.