Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fornication, lat. fornicatio)
1. relații sexuale în general, practicarea plăcerilor sexuale; desfrânare, luxură.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. fornicateur)
1. individ care se dedică fornicației, plăcerilor cărnii; om desfrânat.
2. (morală) persoană care este vinovată de păcatul fornicației (curviei).