FRIGAN-, FRIGANO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. phrygan/o/-, cf. gr. phryganon)

1. „mărăcini, lemn uscat”.

frigana

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. phrygana)

1. formaţiune xerofitică de arbori pitici, spinoşi, pe solurile erodate din regiunile mediteraneene.

frigană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phrygane)

1. insectă nevropteră a cărei larvă, acvatică, construieşte în jurul ei o teacă din vegetale, nisip şi cochilii.

FRIGANO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. phryganon „mărăciniș”)

1. „mărăcini”.

frigian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: ( fr. phrygien)

1. adj., s.m.f. (locuitor) din Frigia.
2. (s. f.) limbă indo-europeană veche, înrudită cu traca, cunoscută din inscripțiile cu caractere grecești.
3. bonetă ~ă = bonetă cu vârful ascuțit întors spre față, purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789 ca simbol al libertății.

frigic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. phrygisch)

1. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebeşte de cea a modului minor natural prin faptul că treapta a II-a, coborâtă, în loc să formeze cu tonica o secundă mare, formează o secundă mică.

absorbitor, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (după fr. absorbeur)

1. adj. absorbant.
2. s.n. organ al unei instalaţii frigorifice în care se produce absorbţia agentului frigorigen.

algid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. algide, lat. algidus)

1. rece, îngheţat.
2. (despre afecţiuni) care produce o puternică senzaţie de frig.
3. (despre plante) care creşte în locuri reci.

algor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. algor)

1. (med.) senzație de frig.
2. (med.) ~ mortis = procesul fizico-biologic de reducere a temperaturii corpului după moarte, până atinge temperatura mediului înconjurător.

alveolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuţă construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.
7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.

autofrigider

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + frigider)

1. autoizotermă pe care este instalată o unitate frigorifică; frigider montat pe o maşină de transport; autofrigorifică.

autofrigorifică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + frigorific)

1. autovehicul special amenajat, prevăzut cu izolație termică și instalație frigorifică, folosit pentru transportul mărfurilor perisabile; autofrigider.