Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fourrage)
1. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreţ.
2. alimentaţie pentru peştii de acvariu şi de crescătorie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fourrager)
1. a tăia şi a conserva nutreţul; a prepara furaje.
2. a hrăni animalele cu furaje.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR fourragère
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fourrager)
1. (despre plante, seminţe, produse sau reziduuri industriale) întrebuinţat ca furaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. furanne)
1. combinaţie organică extrasă din răşina coniferelor, intermediar la sinteza maselor plastice şi în industria farmaceutică.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. fourbir)
1. a curăţa, a lustrui (arme, alămuri).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acanthesthésie)
1. tulburare a sensibilităţii tactile constând în senzaţia de furnicare, de înţepături.
2. senzație de înțepături, fără să existe vreun stimul funcțional.
Parte de vorbire: s.
Origine: (accepta)
2. (cont.) consimţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea furnizoare; accept.
3. (jur.) manifestare a voinţei de a dobândi un drept, o moştenire, o ofertă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétolyse)
1. transformare chimică a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic şi anhidridă acetică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrosyncarpie)
1. concreşterea fructelor sau a fructificaţiilor prin vârfurile lor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérophore, lat. aerophorus)
2. s. n. aparat care furnizează aerul necesar scafandrilor sub apă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. aéronef)
1. vehicul aerian care transportă pasageri sau mărfuri; aparat care circulă în aer; aerovehicul.