Rezultate secundare (Furios,):
Parte de vorbire: I. adj., II. adv.
Origine: (fr. furieux, lat. furiosus)
1. I. care prezintă caracteristicile furiei; stăpânit de furie, mânios.
2. (despre elementele naturii) care este extrem de impetuos; violent.
Parte de vorbire: I. adv., II. s.m.
Origine: (it. furioso /fuˈrjoso/)
1. I. (muz.) cu furie, cu mânie; impetuos.
2. II. rasă de cai rezultată din încrucişarea rasei de galop englezeşti cu rase locale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. furibond, lat. furibundus)
1. care arată furie excesivă; furios, mânios la culme.
2. (despre un fenomen natural) care se caracterizează printr-o impetuozitate extremă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fureur, lat. furor)
1. mânie, delir furios, furie.
2. pasiune violentă; încântare.
3. (fam.) a face ~ori = a provoca admiraţie (prin aspectul exterior).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. rabiat)
1. (rar) furios peste măsură, furibund, turbat.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. adirato)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) cu furie, cu mânie; furioso.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (înfuria)
1. adus în stare de furie; cuprins de furie; furios, mânios.