Dictionar

Gaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gage)

1. bun mobil depus de către un debitor la dispoziţia creditorului său drept garanţie pentru plata la termenul convenit a unei datorii; zălog, amanet.

2. (fig.) garanţie, asigurare.


Bagaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bagage)

1. obiecte, lucruri luate de cineva într-o călătorie.

2. (fig.) ~ de cunoştinţe = totalitatea cunoştinţelor cuiva într-un domeniu oarecare.


Bastingaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bastingage)

1. cheson (2) la bordul unei nave, în care se păstrează hamacele şi alte materiale ale echipajului.


Dragaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dragage)

1. acțiunea de a draga sau rezultatul acestei acțiuni; dragare.

2. acțiunea de a trage o dragă sau un dispozitiv similar pentru a curăța fundul unui râu, port etc.

3. acțiunea de a trage un cârlig, un cablu sau un alt echipament, pentru a ridica ceea ce se află pe fundul apelor.


Elagaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. élagage)

1. operație de îndepărtare a crăcilor din partea inferioară a tulpinii arborilor; elagare.

2. (silv.) ~ natural = moartea ramurilor inferioare ale unui copac care se găsesc la umbră.

3. (var.) (înv.) elagagiu.


Gaja

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. gager)

1. a garanta printr-un gaj, printr-un depozit lăsat unui creditor; a amaneta.


Gajist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (gaj + -ist, fr. gagiste)

1. creditor care acordă împrumuturi pe bază de gaj.

2. cel care primește gajuri pentru un serviciu prestat.


Abstractizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abstractiza)

1. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale, esenţiale, generale; abstracţie.

2. trecere de la concret la abstract.

3. (antonim) concretizare.


Activism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activisme)

1. atitudine care pune accentul pe nevoile vieţii.

2. doctrină potrivit căreia spiritul uman trebuie se angajeze în acţiune pentru realizările materiale şi spirituale ale societăţii.


Aerodesant

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (aero- + desant)

1. operațiune care desemnează mișcarea forțelor armate cu aeronave, de obicei cu decolare și aterizare verticală, pentru a angaja și distruge forțele inamice sau pentru a captura și deține poziții cheie; desant aerian.


Analist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. analyste)

1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.

2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.

3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.

4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.


Angaja

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. engager)

1. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă.

2. tr. a contracta un angajament.

3. a închiria ceva.

4. a atrage după sine o obligaţie, o răspundere.

5. a antrena într-o acţiune, într-o discuţie.

6. refl. a se obliga la ceva, a-şi lua un angajament.

7. a apuca un anumit drum.

8. a începe o manevră (de depăşire a unui autovehicul, a unei nave).

9. (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită.

10. (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei.

11. a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet).


Angajament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. engagement)

1. obligaţie luată de cineva din proprie iniţiativă; promisiune solemnă.

2. obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă.

3. angajare a cuiva într-un loc de muncă.

4. punere a pucului sau a mingii în joc.