Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gentil, it. gentile, lat. gentilis)
1. amabil, politicos, curtenitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. gentilezza)
1. atitudine, comportare de om gentil; amabilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. gentilicius)
1. care aparţine gintei, referitor la gintă.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. gentilicius, fr. gentilice)
1. adj., s. n. (nume) de familie, de neam, care se intercala între prenume și poreclă, constituind semnul cetățeniei romane.
2. adj. care aparţine gintei romane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gentilhomme)
1. (în societatea feudală) nobil, aristocrat.
2. (fig.) om cu maniere alese, amabil; distins.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affable, lat. affabilis)
1. care demonstrează gentilețe și cordialitate față de ceilalți; binevoitor, cordial, prietenos.
2. (antonime) acrimonios, neprietenos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambassade)
1. reprezentanţă diplomatică a unei ţări, condusă de un ambasador.
2. ansamblul agenţilor diplomatici; localul în care îşi desfăşoară activitatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (atmosferă + -iza)
1. dezvoltare şi descompunere a rocilor sub influenţa agenţilor atmosferici.
2. (fig.) stare de spirit care se creează în jurul cuiva, a ceva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. colluvium, fr. colluvion)
1. material detritic din dezagregarea rocilor sub acţiunea agenţilor fizici şi transportat la distanţă mică de la locul de formare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. destruction, lat. destructia)
2. reducere a altitudinii reliefului sub acţiunea agenţilor geomorfologici interni sau externi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détritus, lat. detritus)
1. material granulat rezultat din sfărâmarea rocilor sub acţiunea agenţilor externi.
2. materie organică din resturi de origine vegetală sau animală în descompunere.