Dictionar

Rezultate secundare (Ghiular,):

Patruunghiular

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT quadrangulus; tetragonus; quadrangularis; quadrangulatus; tetragonalis

2. FR quadrangulaire

3. EN tetragonous

4. DE viereckig; vierkantig

5. RU четырехуrольный

6. HU négyszögletű


Rectangular; dreptunghiular

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT rectangularis; rectangulatus; rectangulus; orthogonus

2. FR rectangulaire

3. EN rectangular; right-angled

4. DE rechtwinkelig; rechteckig; geradwinkelig; rechtwinklig

5. RU прямоуrольный

6. HU derékszögű


Triunghiular

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT triangularis; triangulatus; triangulus; deltoideus; delteus; trigonalis; trigonius

2. FR triangulaire; deltoïde; trigone

3. EN triangular; deltoid; trigonous

4. DE dreieckig; dreikantig; deltaförmig; dreiseitig; dreiwinkelig

5. RU треуrольный; дельтовидный

6. HU háromszögű, háromszögletű


Angular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. angulaire, lat. angularis)

1. care formează un unghi, în formă de unghi; unghiular.

2. situat la sau aproape de un unghi.

3. (geom.) care se măsoară printr-un unghi.

4. piatră = piatră, în general de dimensiuni mari, situată la colțurile unei clădiri și având un rol cheie în susținerea acesteia; (fig.) temelie, element fundamental.


Antinodal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după engl. anti-node)

1. (opt.) puncte ~e = puncte în care mărimea unghiulară are valoarea -1.


Astroblast

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astroblaste)

1. celulă glială triunghiulară cu expansiuni citoplasmatice implantate pe pereţii vaselor.


Balalaică

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. balalaika)

1. vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanţă triunghiulară, cu trei coarde ciupite.


Balon 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballon)

1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai uşor decât aerul, la care este ataşată o nacelă.

2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.

3. băşică de cauciuc foarte subţire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.

4. minge (de fotbal, de baschet etc.).

5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcaţiile de regate.

6. înveliş transparent sau translucid, etanş, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.

7. vas de formă sferică pentru anumite reacţii chimice (de laborator).


Bazilică

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. basilica, fr. basilique, lat. basilica)

1. edificiu public roman de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărţit prin şiruri de coloane, care servea ca loc de judecată, bursă comercială sau loc de adunări.

2. biserică din primele secole ale creştinismului, după planul bazilicilor romane.

3. biserică catolică de mari proporţii.