Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. gigantisch)
1. de proporţii uriaşe, enorm, colosal; gigantesc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (anti- + trombă)
1. coloană înaltă de apă de formă conică sau trombă marină descendentă; vârtej, sorb gigantic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. babélique)
1. gigantic.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (fr. cyclopéen)
1. (antichitate) care ține de ciclopi; care se referă la ciclop; datând din vremea legendară a ciclopilor; ciclopic.
2. califică o metodă de construcție primitivă care utilizează blocuri mari de piatră brută sau sumar cioplită.
3. (și figurat) imens, gigantic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. ciclopico)
1. de ciclop, caracteristic ciclopilor; (fig.) uriaş, gigantic; (înv.) ciclopean.
2. (despre construcţii miceniene) construit din blocuri mari de piatră brută sau sumar cioplită; (prin ext.) de dimensiuni excepționale.
3. (hiperbolic) care necesită un efort excepțional, supraomenesc.
4. (med.) anoftalmie ~ă = monstruozitate congenitală caracterizată prin unirea ochilor și a orbitelor, rudimentar dezvoltate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. colossal)
1. extraordinar de mare; uriaş, gigantic, imens.
2. nemaipomenit, teribil; fabulos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gargantuesque)
1. legat sau demn de Gargantua.
2. (fig.) gigantic, într-o proporție incredibil de mare.