glasare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. glasa)
Etimologie: (vb. glasa)
1. acțiunea de a glasa și rezultatul ei.
2. acoperire a unei prăjituri, a unei bomboane, a unui fruct etc. cu o glazură.
3. lustruire sau apretare a unui obiect din piele.