Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. izgoni)
1. acțiunea de a izgoni și rezultatul ei; alungare, izgonit.
2. exilare; fugărire; obligare a cuiva să plece.
3. (fig.) determinare a dispariției unui fenomen.
4. (înv.) demitere a unei persoane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. insurrection, lat. insurrectio)
1. formă de luptă armată organizată, de obicei a forțelor sociale progresiste, patriotice, revoluționare, cu participarea maselor populare sau a unei părți a lor, împotriva unui regim politic reacționar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante; insurgență.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. persecuta)
1. acțiunea de a persecuta și rezultatul ei; prigonire, asuprire, persecuție.
Parte de vorbire: s.f. (înv., pop.)
Origine: (v. urgisi)
1. acțiunea de a (se) urgisi și rezultatul ei; năpăstuire, ură; dispreț.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. asupri)
1. acțiunea de a asupri și rezultatul ei; (pop.) asupreală; oprimare, împilare, prigonire.
2. ~ de clasă = dominație a claselor exploatatoare asupra celor exploatate; ansamblul măsurilor represive folosite în vederea exploatării.
3. ~ națională = oprimare politică, economică și culturală a națiunilor și minorităților naționale de către clasele exploatatoare ale națiunii dominante, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, de a menține dominația claselor exploatatoare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (exorciza)
1. acțiunea de a exorciza și rezultatul ei.
2. actul de alungare a demonilor din corpul unei persoane posedate folosind formule, ritualuri sau ceremonii.